Arhiva pentru mai, 2008| Pagina de arhivă lunară

Toate fitZzele te costă ceva…

Posted mai 29, 2008
Categorisit la FitZze la mine fitZze la tine | Etichete , , ,
* Comentarii (4)

FitZzele sunt unice şi ca orice lucru unic, trebuie să coste ceva, nu?

Mersul pe R.A.T.B. fără bilet sau fără abonament este o fitzză! Şi de ce n-ar fi? Cunosc câteva persoane care practică acest tip de fitzză şi cu toţii ne-am pus de acord că ea ne aduce o mare doză de adrenalină. Este o fitzză care te ţine în priză: oare ăla e controlor? Ce haine are, or fi haine normale sau o uniformă? Ce are în mână/buzunar, ce ţine acolo? Un taxator sau o cărămidă? Poate un calculator de buzunar foarte complicat…
(pont: toamna-iarna au acelaşi fel de geci. Vara… e mai greu… îşi poartă şi ei hainele proprietate personală… oare? :)) ).

Am mers şi eu câteva luni bune moka, evident, până am fost prins cu skonksu-n mână într-un moment fitzzos de neatenţie şi grabă. Lucrul care m-a uimit a fost faptul că nu a vrut domne să ia mită! Genial, toţi s-au făcut corecţi exact când aveam nevoie de un corupt! Mi-a dat fiţuica de 50 de roni şi m-a calmat :) .
Asta a fost prima oară. A doua: îmi încărcasem cardul de două ori şi, practic, nu mai făcusem niciun drum ilegal pe bestialele autobuze ale regiei de transfurt public. Abonamentul mi-a expirat sâmbăta şi mi-era o lene extraordinară în ziua următoare (când trebuia să fiu la muncă la ora 8 am) să trec pe la casa de bilete…

“Ce naiba? Ce controlor e îndeajuns de imbecil să stea pe metereze duminica dimineaţa la ora 8?! Evident, niciunul!” -GREŞIT! Nici nu m-am urcat bine în 331 că am fost interpelat de o doamnă extraordinar de inoportună şi enervantă, care mi-a fluturat pe sub nas o legitimaţie şi mi-a cerut să mă justific… (“F. m. m.! Incredibil! Câtă nerozie! Ce-aş vrea să te bat puţin cu legitimaţia aia peste cap!” mi-am spus eu amabil în gând).
Cu cea mai mare nonşalanţă i-am dat abonamentul şi am început să fac pe prostul când mi-a spus că e expirat. Cred că mai aveam puţin şi începeam să vorbesc în engleză… că sunt cine ştie ce turist jmeker :)) (poate ar fi mers. Încerc data viitoare). Din nou, şpaga nu avea loc în discuţie!

M-am mai ales cu încă un bilet de călătorie de 50 de roni şi bogda proste tanti! Nu vrei să-ţi iau şi un buchet de flori, dacă tot m-ai băgat la cheltuială? Ce fitzză o fi şi asta… să nu iei şpagă… pfff! Românilor, aţi înnebunit!

Dar, privind paharul bun al lucrurilor sau cum naiba e vorba, mi-am făăăcut rost de o altă fitzză: biletele de 50 de roni! Cine se mai laudă cu bilete de-astea? Bineînţeles, alţi fitzzoşi ca mine :-B

posted by alezzu

Indianu’ de la metrou

Posted mai 23, 2008
Categorisit la FitZzele din Bucureşti | Etichete , , ,
* Comentarii (2)

Azi am văzut o fitză de fitză! Cred că e în acelaşi timp şi cea mai mare dovadă de ţărănie existentă în bucale (bine, în afară de persoanele alea geniale care trag flegme scârboase pe oriunde apucă, de parcă ar fi un semn al masculinităţii şi virilităţii lor sublime, admirabile şi care totuşi lipsesc cu desăvârşire!).

Un om, foarte brunet şi care are probabil rude în India, stătea la una din gurile de metrou de la Aviatorilor, chiar în spatele unei uşi, şi asculta la mobilul său, şterpelit cine ştie de unde, o manea de viaţă şi voie bună, în timp ce trăgea un smoke de Carpaţi…

Tare mândru şedea el în colţul ăla, expunându-şi zâmbetul gălbenit şi pe alocuri ştirb, de sub o mustaţă unsuroasă şi o expresie gen Borat. Bine măcar că i se asortau ciocatele alea prăfuite cu costumul cu bling-bling (a se citi lucios de jeg) şi cămaşa căcănie-înflorată.

Indianul se simţea bine şi nu ezita să o arate secundă cu secundă, emanând o fiţărae nesimţită şi puturoasă prin fiecare por bronzat al său! …no comment!

posted by alezzu