Archive for the ‘FitZzele din Bucureşti’ Category

O nouă fitzZă de mall: concertul LIVE HD

“Concert LIVE HD”. Da. Asta e ultima fitzză pe care o puteţi experimenta în mall-urile bucureştene! Adică nu te duci la concertul propriu-zis, ci te duci la cinema şi vezi transmisia LIVE a concertului.

Era vorba de Robbie Williams, al cărui show de la Londra era transmis în 23 de ţări, respectiv 200 de cinematografe. Preţ: hoţie de 65 RON, aşa că am luat bilet pe datorie.

În Liberty Center, aglomeraţie. La ultimul etaj. Fanii lui Robbie aşteptau nerăbdători să înceapă spectacolul. Apare şi fitzzosul numărul unu (adică eu, pentru cine nu s-a prins).

Era ca şi cum aş fi mers la un film normal. Apare Robbie pe scenă. Nimeni nu aplaudă, nimeni nu chiuie, nimeni nu strigă. Tot ce se aude e reacţia fanilor londonezi. Nimeni nu se încumeta să cânte mai tare versurile melodiilor bine cunoscute. “Feel”, “Love supreme”, “Millenium”, “No regrets”, “Angels” – doar câteva aplauze timide ici şi colo. La final, ca de obicei, fanii l-au chemat înapoi pe Robbie, care s-a întors şi a mai cântat două melodii. “Shall we sing a couple more?” Apoi se trage cortina. În sfârşit, publicul bucureştean îşi ia inima în dinţi şi aplaudă prestaţia desfăşurată la 2000 de kilometri de fitzoşenia din mall-ul românesc. Şi… pac! “Semnal slab sau inexistent” apare pe ecran. Acasăăă, fraerilor!

posted by alezzu

*Ne-am civilizat. Acum avem reguli pe blogul ăsta de doi bani.

Arhitectura musonică Metrorex

Momentan, disponibilă doar la Politehnica (foto), Piaţa Sudului, Eroii Revoluţiei şi Piaţa Iancului. Arhitectura musonică Metrorex – în curând şi în cartierul tău! :)

arhitectura-metrorex

posted by alezzu

La Jeg® – marcă înregistrată

După ce acum un an trecea prin momente dificile, fiind la un pas de desfiinţare, locul favorit de frecat menta manganoasă al fejeseceilor şi al politehniştilor o duce din ce în ce mai bine! Ce mă face să spun asta? Păi, indivizii ce patronează “joint-ul” de campus nu numai că au trecut cu bine de intenţiile de demolare, dar au făcut şi un drum până la OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci) şi au înregistrat denumirea (din popor avută de când hăis) “La Jeg”. Acum, sunteţi invitaţi să savuraţi o bere, un suc sau un şniţburger, cu cea mai mare plăcere, la “La Jeg®”! Enjoy!

certificat de inregistrare a marcii la jeg

la-jeg-2

posted by alezzu

Recenzie de Mall®: Grand Arena (partea II)

Da. Am fost din nou prin Grand Arena din Berceni şi, faţă de ziua deschiderii (25 martie), nu am observat decât două lucruri mari şi late. 1) La multe luni distanţă de 25.03 s-a deschis şi etajul 1 al mall-ului (alături de alte noi magazine de la parter), etaj care este mai mult “îmbrăcat” în folii protectoare (doar două, trei magazine deschise, plus locul de joacă pentru copii, plus zona de haleală). 2) Cea mai multă lume tot la Carrefour se înghesuie.

Culoarele largi nu prea ajută, deoarece “traficul” este foarte slab. Cafenelele sunt pustii, iar între Broaster Chicken, o altă firmă obscură şi SpringTime, ultima, evident, este de departe cea mai succesistă :D .

Aşadar, conform celor povestite mai sus, îmi menţin părerea că “Fitzzele de familie bună” din sudul capitalei sunt un semi-eşec. Aştept cu nerăbdare lansarea lu’ Sun Plaza de la Piaţa Sudului -ăsta va fi mai şmeker, va avea un pasaj subteran până la metrou ;) .

posted by alezzu

Pitzipoanca sare pe vagabond

Expoziţiunea: Suntem la metrou -terenul de luptă al bucurestenilor, în special al pensionarilor aflaţi pururea în încercarea de a obţine un loc liber, by any means necesary… Doi cerşetori vagabonzi de zece ani şi două pitzipoance dau nas în nas într-unul dintre vagoane.

Intriga: Golanul mai tupeist s-a apucat să flegmeze pe jos în direcţia pitzipoancei albe (aşa era îmbrăcată una, cealalta era în galben), rânjind cu jind şi pizmă.

Desfăşurarea acţiunii: Pitzipoanca, revoltată, s-a apucat să ameninţe câte-n lună şi-n soare. Puştiul nu a încetat, ba chiar a continuat să deverseze bale pe podea până pe degetele sensibile ale piţicii.

Punctul culminant: Pitzipoanca albă a sărit ca arsă şi a început să-i care palme cu nemiluita golanului. Acesta nu a ripostat. Pitzipoanca s-a oprit din atacul ei pitzish style la fel de repede precum a început şi s-a întors, triumfătoare, la locul ei.

Deznodământ: Cele două pitzipoance au coborât la Unirii, cu un aer de superiortate demn de Hollywood. “Ai văzut, dragă, ce i-am dat lu’ golanu’ ăla? Jegosu’ naibii!”, pitzipoanca albă către pitzipoanca galbenă.

posted by alezzu

Gripa porcină?

FitzZe de boschetar. Probabil că vă întrebaţi ce fitzze poate avea un boschetar… :D . Poi, cel puţin în Bucureşti, cea mai la îndemână este RATB-ul! Au imunitate, frate! Dorm, cerşesc, se plimbă, fură, put, înjură şi tot ce vrei şi nu vrei. Dar să trecem la subiect… Un nou episod în 381…

Urc la Sudului şi-mi sare în ochi un boschetar, care doarme pe doo scaune. Abia mai apoi mi-am dat seama că era, de fapt, o femeie. Arăta ca un beţiv din ăla distrus de băutură. Avea un pulover negru de lână, pătat pe ici, pe colo cu flegme ori diverse lichide uscate, nişte blugi pleoştiţi, extrem de uzaţi şi, pe post de ciorapi şi încălţăminte (2 în 1 :D ), nişte pungi transparente. Era tunsă scurt şi avea o faţă cercănată plină de riduri. Puţea la greu.

Tanti controloare 1: Ia uitaţi-l şi pe ăsta… Dacă-l dai jos din autobuz, e praf (afirmaţie retorică)! Doamnă! Doamnă! Vă rog să vă daţi jos din autobuz la prima staţie. Nu o să ne îmbolnăvim noi pentru dumneavoastră!

Boschetara (cu subtilitate): Eee… las’ că vă-nbolnăviţi voi de la altele…

Tanti controloare 1 (ridică vocea): Doamnă, vă rog frumos să coborâţi la prima! Nu mai comentaţi atât!

Boschetara: Peste tot vă-nbolnăviţi, să ştiţi. Până şi-n spitale… pă peste tot… Da’ voi cică munciţi… (pauză de mai multe secunde) Voi cică munciţi…

Tanti controloare 2: Doamnă, dacă colega mea v-a rugat să vă daţi jos, aşa să faceţi.

-între timp se urneşte şi baba spre uşi-

Boschetara: Lasă-le dreacu’ de jigodii… că aşa mi-au luat şi casa… cu Vanghelie ăla… primar escroc!

posted by alezzu

Fitzze de familie bună!

Carrefour Grand Arena

Mă rog, „Mall de familie bună”. Acesta este sloganul cu care s-a lansat azi, 25 martie, cel mai scump mall din România (deocamdată :D . normal că urmează altele şi mai şi…): Carrefour Grand Arena de pe Metalurgiei!

Evident că un asemenea eveniment nu putea trece neobservat pentru fitzzoşi şi pentru fitzzoşii care urmăresc acest blog, aşa că am fost personal „pe teren” să văd cu ochii mei miopi dacă s-a înghesuit lumea sau nu la deschidere şi cu ce avem noi de a face acilea, în sudul bucalelor :D .

Înainte să păşeşti în interiorul mall-ului, dai de un covor roşu plin de pietricele şi nisip, pe alocuri – o adevărată primire de gală. Mai e de lucru la partea exterioară… Dar nici interiorul nu stă mai bine: mai puţin de jumătate dintre spaţiile comerciale erau încă închise. Lumea ştergea praful, instala becuri, aranja rafturi… Etajul unu era, practic, inaccesibil, dammit! Dacă vroiam sa beau o cafea, privind panorama superbă a strazii Turnu Magurele şi a blocurilor de dupa el? Io ca io, da fitzzoşii? Nu pe bune, cred că s-au simţit discriminaţi :) )  !

Totuşi, era prezentă mai multă lume decât mă aşteptam. Însa lipsea ceva… lipseau „familiile bune” :D ! Adică, ştiu că jmenarii care s-au gândit la amplasament au avut în calcul densitatea demografică ridicată din Berceni, dar, frate, nu poţi să vii cu fitzze la oamenii simpli din sud :P . Nu aici sunt vilele şi zonele „bune”! Drept urmare, ce categorii de vârstă puteau fi întâlnite? Categoriile de moşi şi babe, adică pensionarii, oamenii săraci dar curioşi :D . Grand Arena, nu te văd bine! La doi paşi avem Selgros, Metro, Plus şi Penny… e de rău! :D

Unde era înghesuiala mare? Păi, firstly, la Carrefour, la hipermarket! Omor de-a dreptul! În al doilea rând, la Deichmann -magazin de încălţăminte. Preţuri mici şi o coadă de la un cap la celalalt al spaţiului ocupat de jmekerii ăştia… :P

Cică mai durează o lună jumate până când se deschide zona de entertainment, ce cuprinde patinoar, bowling şi alte prostii din ăstea… În rest, tot ce se poate! Voi reveni. Şi sper să nu mai dau de praf pe jos şi pe pereţi!

Astfel de veşti se duc repede, iţi dai seama! Se vorbea şi prin autobuze de deschiderea asta! „S-a deschis Carfuru?” întreabă o babă în 312. „Da, da!” îi răspunde entuziasmată însoţitoarea ei. „Eeeeh… Peste tot sunt aceleaşi lucruri. Mai bine mă duc la Plus, e mai aproape!” a concluzionat baba care s-a băgat în seamă…

Aglomeratie Carrefour

Spatii comerciale inchise

posted by alezzu

FitzZe eco

Sezonul primăvară-vară 2009 e foarte promiţător în materie de fitzze. Vine un nou val din urmă. Un val care ameninţă să ia locul fitzzelor tradiţionale ale românaşului. Primele semne sunt reprezentate de fitzzele eco!

Dragostea pentru mediul înconjurător chiar începe să ia amploare! Şi nu oriunde, ci chiar în Bucureşti! Copacii au început să răsufle uşuraţi la văzul acestui prim exemplu de fitzză eco de mai jos. Sau poate că totul e o iluzie… Poate că, pur şi simplu, omul nu a reuşit să obţină o autorizaţie de la primărie…

eco1

eco2

eco3

posted by alezzu

FitzZoşii de pe RATB

În urma nenumăratelor mele experienţe şi călătorii pe RATB, am văzut şi observat multe detalii, astfel încât pot pune cap la cap câteva profiluri de fitzzoşi ce se aventurează pe autobuze lipsiţi de ‘legitimaţii de călătorie pentru un transport mai civilizat’! :D

Evident că cei mai numeroşi sunt cei care se urcă fără bilet şi cu inima cât un purice, sperând să scape de venirea controlorilor mari şi urâţi. “Las’ că nu mă prinde tocmai pe mine!” Wrong! Ba chiar pe tine te prinde, uite aşa, că sunt ei ai dracului :) ) ! Oamenii de acest gen încearcă să atingă coarda sensibilă a controlorului -slabe şanse!

Apoi vin cei care se pricep cât de cât la negocieri, au în ei niscaiva tehnici de manipulare şi ajung la un consens cu controlorii, as in ‘dau şpagă şi pleacă mai departe’ ;) .

Sa nu uităm de scandalagii. Aceştia profită de fizicul lor, care, în speţă, e mai impunător decât un controlor mai sfrijit. În această situaţie nişte răgete gen “Ce vrei mă?!”, “Pleacă d-aci! Să nu te văd”, “Ieşi din faţa mea!” îşi fac treaba cu o uşurinţă demnă de luat în considerare (eventual se adaugă câteva îmbrânceli cu tentă de pumni) ;) !

Însă cei mai JMecheri (cu ‘JM’ mare, aşa cum urla unu’ odată la metrou :) ) ) mi se par a fi acei fitzzoşi de cartier, băieţeii lu’ tăticu’, care, la văzul legitimaţiei de control, sar ca arşi şi scot pe gură ameninţări periculoase. De obicei sună în stânga şi în dreapta şi apelează la ‘pile fine’. “Ia fii atent mă, ce fază colea! Încearcă unu’ să-mi dea mie amendă, al dreacu’! Auzi tu! Mie! Ia spune-i tu, bă, cine sunt yo!” Aşa cum e de aşteptat, controlorii cedează şi se duc să facă zile fripte unuia mai slab de înger… Fuck yeah! Dezbină şi cucereşte! :) )

Luis Vuiton e mare şmeker…

Vând geantă Luis Vuiton. Originală! Dimensiuni: 45 x 40. Culoare: neagră. Greutate: un kil. Scop: de fitzze. Recomandarea designerului: purtaţi-o goală!

Şi acum să intru în amănunte :-D ! Mergeam cu metroul spre casă şi stăteam liniştit pe un scăunel de-ăla de plastic… În faţa mea şedeau trei semi-pitzipoance care vorbeau… diverse. Două dintre ele erau mai urâţele, iar cea de-a treia putea fi considerată drăguţică… Şi avea şi o geantă mai măricică în poală. Nimic neobişnuit până acum, nu?

Am mers o staţie şi două dintre ele au coborat (printre care şi aia drăguţică :-D ). Coincidenţă sau nu, exact când a trecut prin faţa mea şi a tovarăşului cu care eram, i-a scăpat printre degete una bucată toartă de geantă… Instinctiv, m-am uitat înăuntru. Şi ce să văd acolo? Goliciune, frate! Bătea vântul! Poftim cultură… de fitzze!

posted by alezzu

Pagina Următoare »